Unicitatea limbii române – Alexandra M. Coţe

Eseu susținut în cadrul concursului “Cel mai bun eseu dedicat limbii române”, Oradea, 28 mai 2016.

This present article summarizes several of the features which make the Romanian language influential and unique when compared to other languages, especially to the Slavic languages which are spoken in the neighboring countries. We observe the influence of the Dacians on the Romanian language, the singularity of Romanian sayings and expressions, and the reasons why Romanian literary works have become difficult to translate into other languages. Representative examples from dictionaries and academic references made by philologists involved in the Romanian linguistics field are tackled in order to provide a variety of approaches to this topic.

Keywords: Romanian language, Romanian sayings, Romanian expressions, linguistics

Limba noastră este specifică poporului care o vorbeşte, este reprezentativă pentru o întreagă naţiune şi este un factor de menţinere a culturii şi de transmitere a acesteia într-un mod autentic. În esenţă, o limbă nu poate fi separată de cultura faţă la care este alipită. Limba este cea care menţine intacte normele etice şi valorile unor practici culturale şi experienţe multiple de viaţă. În devenirea ei, limba română a parcurs un traseu sinuos de la primele ei scrieri din secolul al XVI-lea şi până în prezent. Este o limbă ale cărei începuturi se regăsesc în scrierea cu ajutorul alfabetului chirilic şi care, în prezent, optează pentru cel latin şi pentru scrierea fonetică, refuzând-o pe cea etimologică. Puternic individualizată, limba română este un amestec inedit de limbi slavice şi romanice. Ea este un melanj original de limbi şi influenţe, reuşind, totodată, să îşi păstreze independenţa.

Continue reading

Advertisements

Recomandare film/carte Suna no onna – Femeia nisipurilor (1964)

Coperta cartii Femeia Nisipurilor - Kobo Abe

Pentru cunoscători, atât filmul, cât şi cartea par a fi scrise de Kim Ki-Duk, demonstrând o stranie patologie ce depăşeşte limitele normalului.

Dacă citim cartea și o analizăm prin raportare la filmul lui Hiroshi Teshigahara, Kobo Abe şi Kim Ki-Duk ar fi putut cu siguranţă să fie prieteni, dacă nu chiar s-au și cunoscut cândva. Cu ocazia asta vă și recomand două filme de-ale lui Kim Ki-Duk pentru comparație: Spring, Summer, Fall, Winter… and Spring și 3-Iron.

Vă recomand să citiți cartea înainte de a vedea filmul. Veți fi surprinși de modul diferit în care v-ați imaginat peisajul cărții sau chiar personajele și interacțiunile dintre acestea. Cred eu că lectura, pentru cei cunoscători ai culturii japoneze, nu ar trebui să vă ia mai mult de 2-3 ore.

Ceea ce-l deranjează nu pe cititor, ci pe cunoscătorul culturii japoneze este uzanţa în cadrul traducerii cărții a unor cuvinte pe care, în mod normal, nu le-am atribui spaţiului japonez sau limbii vorbite în Ţara Soarelui Răsare, cum ar fi: “hibă”, “slove” sau “măicuţă” (a se citi cartea pentru depistarea cotextului). Totodată, oarecum comică este şi folosirea termenului de “carte de manga”, ce ne-ar face să credem că traducerea vine din partea unuia care sigur nu a învăţat limba japoneză din “cărţi de manga”, cum, de altfel, o facem noi adesea.

Continue reading

LinkedIn pe piaţa românească – Alexandra M. Coţe

LinkedIn este un instrument esenţial în cadrul resurselor umane, dar care cunoaşte în România o rată de utilizare scăzută faţă de cea din SUA, spre exemplu. Totuși, rețeaua merge foarte bine și la nivel național, ține loc de credentials și facilitează crearea de noi conexiuni, fiind cea mai mare rețea de networking profesional. E utilă nu doar pentru angajări, ci și pentru vânzări, marketing și publicitate, colaborări, freelancing, blogging etc.

Introducerea reţelei de socializare LinkedIn pe piaţa din România ca mijloc de recrutare a posibililor angajaţi oferă recrutorilor o prealabilă viziune generală sau chiar detaliată asupra abilităților profesionale ale unui candidat/viitor angajat. Rețeaua orientată asupra interacțiunilor din mediul de afaceri le permite utilizatorilor să-și expună educația, experiența și chiar abilitățile dobândite din diverse activități nonprofit (favorabil candidaților entry-level care nu au o experiență propriu-zisă în domeniul pentru care aplică).

Continue reading

Gramatică normativă: scrierea corectă a cuvintelor limbii române

Keep audience informed by posting photos, promotions and special offers. Also provide relevant links..png

Infographic: 5 greşeli gramaticale frecvente

5 reasons to give to (1)

Edenul nesfârşit al încercării de a scrie

Întocmai ca în grădina Edenului, adevărata idee se naşte şi suferă modificări în cadrul operei de care aparţine. De-a lungul procesului de creaţie, autorul unui concept dezvoltă o idee, o face mai accesibilă publicului sau renunţă în totalitate la ea. Orice eroare sau abatere de la normele standardizate poate duce la alterarea ideii sau la pierderea definitivă a acesteia. Astfel privită, opera se confruntă deopotrivă cu binele şi cu răul în drumul ei spre desăvârşire.

Odată ce îţi începi o lucrare, dorinţa de a o continua persistă, însă doar pentru o perioadă scurtă. Euforia subită provocată de posibilitatea obţinerii unei scrierii originale şi care să îţi ofere un oarecare imbold spre debutul unui continuu şir de asemenea publicaţii acaparează, parcă, întregul efort depus şi capacitatea de concetrare asupra scrisului. Prin urmare, strădania ta, ca potenţial autor al unui articol sau eseu reuşit este oarecum inutilă. Tot ceea ce necesită întreaga noastră concentrare, atenţie, imaginaţie şi abilitate într-ale utilizării adecvate a limbii şi a normelor ei gramaticale va fi compromis de mirajul conform căruia tot ceea ce scriem are ca efect impresionarea cititorului sau chiar modificarea concepţiilor deja existente în gândirea şi în mentalitatea sa.

Continue reading

10 greşeli în limba română pe care nu le observăm

În lipsa unei instruiri gramaticale adecvate, se fac adesea greşeli ce trec neobservate de către majoritatea populaţiei. Pe lângă noţiunile gramaticale de bază, există o serie de erori scrise sau vorbite deranjante pe care utilizatorii limbii române nu le corectează în timp, considerând că mesajul poate fi transmis şi înţeles, chiar dacă nu respectă normele gramaticale în vigoare.

1. Articularea cu/fără cratimă a anglicismelor

Numai cuvintele a căror literă finală se pronunţă diferit de modul în care se scrie primesc cratima la articulare: show-ul, display-ul, DJ-ii, site-uri. Anglicismele a căror literă finală în pronunţie este aceeaşi ca în scriere nu necesită utilizarea cratimei: supermaketul, weekendul, bloguri, malluri.

2. B.C./A.D. sau î.Hr./d.Hr.

Varianta engleză B.C., însemnând before Christ, trebuie adaptată la limba română. Vom scrie anul 400 î.Hr (greşit: 400 B.C.). Totodată, în limba română, varianta A.D., însemnând anno Domini, va fi înlocuită cu d.Hr. Vom scrie anul 1 d.Hr (greşit: A.D. 1).

3. Cuvintele a căror scriere necesită mai mult de o cratimă

O tehnică de asigurare asupra scrierii corecte a acestora este inversarea structurilor:

face-li-se-va (li se va face), întâmplatu-s-a (s-a întâmplat), luatu-i-aţi (i-aţi luat), amintitu-i-aţi (i-aţi amintit), dusu-i-am (i-am dus), adresează-i-te (i te adresează), văzutu-i-am (i-am văzut), dă-mi-le (mi le dă), daţi-mi-i (mi-i daţi)

4. Din sau dintre

din + substantiv la singular Copiii din casă vor pleca. A terminat jumătate din proiect.

dintre + substantiv la plural Fiecare dintre copii a răspuns. Doar unul dintre cetăţeni nu va vota.

5. Cuvintele împrumutate scrise greşit

În limba română: iceberg (corect: aisberg), ski (corect: schi), sendvici/sandviş/senviş/sandwich/sendwich (corect: sandvici/sendviş), cremvuşti/crenvuşti (corect: crenvurşti), boutique (corect: butic), access (corect: acces), comfort (corect: confort), badigard (corect: bodyguard/bodigard), alcol (corect: alcool), cacauă (corect: cacao), ştecher (corect: ştecăr), feon/fion (corect: föhn), recordman (corect: recordmen), offside (corect: ofsaid), football (corect: fotbal) yaht (corect: iaht), finish (corect: finiş), vodkă (corect: votcă/vodcă), clown (corect: claun/clovn), leptop (corect: laptop), meeting (corect: miting), leader (corect: lider), meneger (corect: manager) etc.

Merci! (corect în utilizarea în limba română: Mersi!) Pentru textele scris in franceză se menţine forma cu litera „c”.

Acelaşi este cazul termenilor tehnici şi ştiinţifici: siringă (corect: seringă), simtome/sintome (corect: simptome), apendic (corect: apendice), ambreaj (corect: ambreiaj), prenandez (corect: prenadez), boloboc (corect: poloboc) ş.a.m.d.

6. Să fii sau Să fi

Auzim de multe ori faptul că „să fii” se scrie întotdeauna cu doi „i”. Această afirmaţie este eronată.

Trebuie să fii atent! Nu trebuia să fii acolo! Să fii cuminte!

dar

Să fi fost acolo! Să fi făcut un bine! Nu trebuia să fi plecat la munte!

7. A asambla

a ansambla (corect: a asambla), dezansamblare (corect: dezasamblare)

8. Defapt, dealtminteri, dealtfel, deobicei, deasemenea, deaproape, decurând, deacord (corect: de fapt, de altminteri, de altfel, de obicei, de asemenea, de aproape, de curând, de acord)

9. Formele greşite ale persoanei întâi a verbului

În cazul persoanei întâi a indicativului prezent, verbele care la infinitiv se termină în –ia vor primi terminaţia –i şi nu –u: Era să întârziu. (corect: Era să întârzii.), Mă apropiu de destinaţie. (corect: Mă apropii de destinaţie.) şi Mă speriu uşor. (corect: Mă sperii uşor.)

10. Greşelile de punctuaţie

Spaţiul, i.e., blancul, nu trebuie lăsat înaintea semnului întrebării: Ce faci ? (corect: Ce faci?) La fel şi în cazul semnului exclamării: Stai ! (corect: Stai!) sau la utilizarea a două puncte: Erau acolo patru copii : Mihai, Andrei, Ionuţ şi George. (corect: Erau acolo patru copii: Mihai, Andrei, Ionuţ şi George.)  Astfel de utilizări ale blancului se regăsesc şi în majoritatea subtitrărilor filmelor, dar sunt întotdeauna greşite.

De asemenea, nu se dublează „?” sau „!” la sfârşitul enunţului: Unde mergi?? (corect: Unde mergi?), Aşteaptă!! (corect: Aşteaptă!)

Utilizarea a două (..) sau mai mult de trei (…., ………) puncte în cadrul punctelor de suspensie. Corectă este folosirea a doar trei puncte întotdeauna (…).

Mai multe detalii:
DEX, Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, Ediţia a II-a, rev., Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2009.
DOOM, Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, Ediţia a II-a, rev., Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2010.

©photo